Timp de 184 de zile, Pavilionul național al României la Expoziția Mondială de la Osaka a primit peste 981.500 de vizitatori internaționali, care au descoperit, prin expozițiile, spectacolele și activitățile organizate, bogăția culturală și creativitatea contemporană a României. Programul desfășurat sub tema „Romania – Land of Tomorrow” a reunit peste 760 de artiști, meșteșugari, studenți, profesori și cercetători români, transformând pavilionul într-un spațiu viu al dialogului dintre tradiție și inovație.
Inaugurat pe 13 aprilie 2025, de către secretarul de stat pentru relații interinstituționale, cooperare pentru dezvoltare și drepturile omului, Janina Sitaru, comisarul general al Pavilionului României la Expo 2025 Osaka, Ferdinand Nagy și ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Raețchi, în cele șase luni de desfășurare, Pavilionul României a primit vizita unui număr impresionant de delegații oficiale și personalități de rang înalt din Japonia și din întreaga lume. Printre acestea se numără Alteța Sa Imperială Prințesa Takamado, Guvernatorul Prefecturii Osaka, Hirofumi Yoshimura, precum și ministrul pentru Expo 2025 Osaka și al Protecției Consumatorilor și Siguranței Alimentare, Ito Yoshitaka.
Pavilionul a fost onorat, de asemenea, de vizita doamnei Louise Mushikiwabo, secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), a Secretarului General al Expo 2025 Japonia, Hiroyuki Ishige, a Comisarului General al Expoziției Internaționale de Horticultură 2027 Yokohama, Kazuhiko Koshikawa, a fostului ambasador al Japoniei în România, Ueda Hiroshi, a vicepreședintelui Consiliului Municipal Osaka, Yamada Masakazu, precum și a domnului Jiro Hata, membru în Camera Consilierilor a Dietei Japoniei, a Comisarului General al Expo 2025, Koji Haneda. Inaugurat pe 13 aprilie 2025, de către secretarul de stat pentru relații interinstituționale, cooperare pentru dezvoltare și drepturile omului, Janina Sitaru, comisarul general al Pavilionului României la Expo 2025 Osaka, Ferdinand Nagy și ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Raețchi, în cele șase luni de desfășurare, Pavilionul României a primit vizita unui număr impresionant de delegații oficiale și personalități de rang înalt din Japonia și din întreaga lume. Printre acestea se numără Alteța Sa Imperială Prințesa Takamado, Guvernatorul Prefecturii Osaka, Hirofumi Yoshimura, precum și ministrul pentru Expo 2025 Osaka și al Protecției Consumatorilor și Siguranței Alimentare, Ito Yoshitaka. Pavilionul a fost onorat, de asemenea, de vizita doamnei Louise Mushikiwabo, secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), a Secretarului General al Expo 2025 Japonia, Hiroyuki Ishige, a Comisarului General al Expoziției Internaționale de Horticultură 2027 Yokohama, Kazuhiko Koshikawa, a fostului ambasador al Japoniei în România, Ueda Hiroshi, a vicepreședintelui Consiliului Municipal Osaka, Yamada Masakazu, precum și a domnului Jiro Hata, membru în Camera Consilierilor a Dietei Japoniei, a Comisarului General al Expo 2025, Koji Haneda.
Printre vizitele de rang înalt s-au numărat și cele ale prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean, însoțit de vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și ale delegației conduse de Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euroatlantică, alături de ministrul afacerilor externe Andrii Sybiha și ministrul economiei, mediului și agriculturii Oleksii Sobolev. Pavilionul României a primit, de asemenea, vizita fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, în prezent deputat în Parlamentul României, și a secretarului de stat Cristian Bușoi, însoțit de o delegație a Ministerului Energiei.
De asemenea, Pavilionul României a fost vizitat de personalități remarcabile din lumea artistică japoneză, printre care renumita regizoare Naomi Kawase, creatoarea pavilionului tematic „Teatrul Dialogului – semn al vieții”, celebrul actor de kabuki Koshiro Matsumoto, ambasador al Expo 2025 Osaka, precum și unul dintre cei mai cunoscuți actori japonezi, Kuranosuke Sasaki, care joacă rolul principal în coproducția româno-japoneză „Iona”.
De la București, ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o intervenție prin videoconferință cu ocazia momentului simbolic de premiere a vizitatorului cu numărul 500.000 al Pavilionului României, celebrat la 12 august 2025.
Momentul de maximă vizibilitate al prezenței României la Expo 2025 a fost Ziua Națională a României, celebrată pe 26 iunie 2025. Evenimentul a inclus o amplă ceremonie oficială deschisă de președintele Senatului României, Mircea Abrudean, și de Masakai Ogushi, ministrul adjunct al economiei, comerțului și industriei din Japonia. Programul artistic a fost susținut de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, oferind publicului un moment de mare rafinament cultural și simbol al prieteniei româno-japoneze.
Cu prilejul celebrării Zilei României la Expo 2025 Osaka, Camera de Comerț și Industrie a României, în parteneriat cu Pavilionul României, a organizat un Forum economic sub tema „O foaie de parcurs pentru următorul deceniu”. Evenimentul a reunit peste 150 de specialiști și oficiali români și japonezi, autorități locale, organizații din societatea civilă și antreprenori, discuțiile concentrându-se pe facilitarea conexiunilor directe între companiile românești și parteneri japonezi relevanți, vizând promovarea oportunităților de investiții în domenii de dezvoltare precum IT&C, infrastructură, tehnologii inovatoare, industria agroalimentară și energie verde.
Pe parcursul celor șase luni, Pavilionul României a participat activ la evenimentele tematice organizate în cadrul Expo 2025 Osaka, între care se numără Zilele NATO, Zilele Uniunii Europene, expoziția digitală imersivă „Ukraine – Home Beyond the Dawn”, proiect dedicat artei contemporane ucrainene și reflecției asupra sensului de „acasă” în contextul războiului de agresiune al Rusei împotriva Ucrainei, precum și Zilele Clujului, eveniment care a adus în prim-plan cultura transilvăneană și meșteșugurile tradiționale. Pe 24 iunie 2025, împreună cu Pavilionul Moldovei, am sărbătorit Ziua Internațională a Iei, prezentând lumii întregi frumusețea și tradiția portului românesc, recunoscut prin înscrierea sa în patrimoniul UNESCO.
În plan academic, un moment remarcabil l-a constituit semnarea memorandumului de colaborare între Universitatea din Hyogo (Japonia) și Universitatea Transilvania din Brașov (România), în prezența autorităților academice din ambele țări. Pavilionul a găzduit, de asemenea, o sesiune specială dedicată arhitecturii, cu participarea arhitectelor Ioana Anca Bodoloacă și Georgiana Anemone Muraru, autoarele conceptului arhitectural al Pavilionului României, alături de prof. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, prof. dr. arh. Horia Moldovan, prof. Hayato Uchida, prof. Yushi Utaka, prof. Masanao Kawakami și prof. Carmen Tămaș, profesor de cultură japoneză la Universitatea din Hyogo.
Un moment special de diplomație culturală a fost reprezentat de donația oferită Muzeului Național de Etnologie din Osaka (Minpaku), constând în piese autentice ale portului popular tradițional românesc – un gest simbolic care reflectă respectul și admirația față de cultura japoneză și consolidează prietenia dintre cele două țări. Tot în spiritul colaborării culturale, Comisarul General al României pentru Expo 2025 Osaka, domnul Ferdinand Nagy, a oferit, în numele Pavilionului României, o donație de carte Bibliotecii Prefecturale Nakanoshima din Osaka, contribuind la promovarea literaturii române și la întărirea legăturilor culturale dintre România și Japonia.
Pavilionul României a prezentat, în cadrul Expo 2025 Osaka, proiecte reprezentative pentru excelența științifică și spiritul inovator al cercetării românești. Sub conceptul „România – țară a inovației și cercetării”, publicul japonez a descoperit realizări de vârf ale instituțiilor și centrelor de cercetare din România, care reflectă capacitatea țării noastre de a genera soluții tehnologice cu impact global.
Printre cele mai remarcabile proiecte s-au numărat „Inima artificială MAVIS”, o inovație revoluționară destinată pacienților cu insuficiență cardiacă severă și proiectul NerveRepack, axat pe tehnologii de neuroregenerare, care a demonstrat potențialul cercetării românești de a reda speranță și mobilitate persoanelor afectate de leziuni grave ale nervilor.
Totodată, prezentarea centrului de cercetare ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care găzduiește cel mai puternic laser din lume, a evidențiat contribuția României la frontiera globală a cercetării în domeniul fizicii nucleare și al aplicațiilor medicale.
Prin aceste prezentări, România s-a afirmat ca un actor activ în domeniul inovației și al științei aplicate, promovând valorile progresului, colaborării internaționale și transferului de cunoaștere.
În plan economic, Pavilionul României a organizat 12 evenimente de profil și a primit peste 150 de oameni de afaceri din România, respectiv 6 delegații economice care au promovat cooperarea bilaterală și investițiile româno-nipone. Colaborarea economică a fost extinsă și la nivel regional, prin organizarea unui eveniment dedicat promovării produselor din industria de vinificație din Republica Moldova, reflectând spiritul de parteneriat și solidaritate între statele Europei de Est.
Programul cultural al Pavilionului României a fost o adevărată celebrare a diversității și creativității românești, reunind o gamă amplă de expresii artistice. De la sonoritățile clasice la accentele contemporane, muzica s-a contopit cu tradiția într-un dialog viu între generații și stiluri. Publicul a fost cucerit de recitalul pianistului Horia Mihail, de concertul de gală „Stele ale Operei Românești la Osaka” al Orchestrei Naționale București, dar și de evoluțiile remarcabile ale Ansamblului Cameral Violoncelissimo, Filarmonicii „George Enescu” și Corului Național Madrigal, simboluri ale excelenței artistice românești. Publicul s-a bucurat, de asemenea, de energia și autenticitatea spectacolelor susținute de ansamblurile folclorice „Cindrelul – Junii Sibiului” și „Mărțișorul”, formate din tineri dansatori și muzicieni dedicați păstrării și promovării tradițiilor românești.
Un moment aparte l-a constituit prezența Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, care a prezentat, pe scena National Day Hall din cadrul Expo 2025 Osaka, spectacolul „Electra”, în regia lui Mihai Măniuțiu, în fața a peste 500 de spectatori japonezi, un spectacol unic în cadrul expoziției mondiale.
Cu acest prilej, Pavilionul României a găzduit și conferința de presă dedicată spectacolului „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Silviu Purcărete, eveniment moderat de Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în prezența echipei artistice: actorul japonez Kuranosuke Sasaki – interpretul rolului principal, Minako Naito – producător executiv pentru Arte Performative la Teatrul Metropolitan din Tokyo, regizorul Silviu Purcărete, compozitorul Vasile Șirli și scenograful Dragoș Buhagiar.
O nouă întâlnire a artelor a ilustrat perfect spiritul de dialog și colaborare internațională promovat de Expo 2025 Osaka – colaborarea Italia–România–Japonia, intitulată „Together in the Name of Opera”.
Publicul a fost invitat într-o călătorie sonoră emoționantă, prin interpretarea unor arii celebre de operă, aduse la viață cu sensibilitate și virtuozitate de Erdős Róbert (bariton), Szocs Botond și Gusztáv Királyhalmi (pianiști), alături de Yasko Fujii (soprană).
Artiștii plastici și meșteșugarii români au oferit vizitatorilor experiențe unice prin atelierele interactive organizate și expoziții de artă permanente sau temporare. Printre aceștia se numără Leon Burbulea (pielărie tradițională), Daniel Rădulescu (sculptură în metal), Gabriela Secărea și Alexandru Voicu (bijuterie contemporană), Ioana Deak (ceramică) și Mihaela Ungureanu (broderie), Victor Vulpe (vice campion mondial în design de pantofi, Londra 2023), precum și artiștii transilvăneni care au readus la viață meșteșugurile măștilor, opincilor și portului popular, în cadrul evenimentului Zilele Clujului. De asemenea, Pavilionul a găzduit ateliere de creație și proiecte inovatoare, precum „I WoodBe”, inițiativă care promovează economia circulară și sustenabilitatea, și o serie de expoziții de artă românească, între care „Hemp – Back to the Future” (curatori: arh. Teodor Frolu și dr. Florica Zaharia), „Bucovina – Blue Project” (artist Roland Pangratti), „Flower Glow” (acuarele de Loredana Popescu Tăriceanu), lucrările pictoriței Rodica Benitendi, precum și sculpturile delicate în coajă de ou ale artistei Cristina Prisăcariu.
Programul muzical al Pavilionului României a fost îmbogățit de recitalurile susținute de studenții Universității Transilvania din Brașov, a căror prezență constantă a asigurat continuitatea artistică pe întreaga durată a Expoziției Mondiale. Colaborarea cu Universitatea Națională de Muzică din București și cu Universitatea Transilvania din Brașov a fost esențială pentru desfășurarea programului cultural al Pavilionului României. Printr-o serie de recitaluri de pian, flaut, chitară, vioară, violă și nai, aceste instituții au adus rafinament și diversitate repertoriului, transformând spectacolele într-una dintre atracțiile principale ale pavilionului.
Seria evenimentelor artistice s-a încheiat într-o notă spectaculoasă, prin energia și originalitatea spectacolelor de percuție contemporană susținute de Zoli Tóth și ansamblul Young Beats – Cantus Mundi, care au oferit publicului japonez o experiență unică, dinamică și plină de inovație.
Diversitatea culturală românească a fost evidențiată și prin Restaurantul Pavilionului României, care a promovat gastronomia tradițională și produsele locale, transformând fiecare masă într-o veritabilă experiență culinară, găzduind peste 60.000 de oaspeți. Atmosfera a fost completată de mobilierul și designul interior atent selectate, menite să reflecte echilibrul armonios dintre tradiție și modernitate.
Participarea României la Expo 2025 Osaka a fost susținută de partenerii și sponsorii Pavilionului României: Aur’a Mineral Water, CEC Bank, Asociația Apuseni Spirit și EXIM Bank, ale căror contribuții au sprijinit promovarea valorilor, inovației și identității culturale românești pe scena mondială.
O altă contribuție semnificativă la succesul Pavilionului României a fost cea a echipei de studenți din cadrul Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Catedra de Limba Japoneză, adevărați ambasadori ai ospitalității și profesionalismului românesc, care au ghidat vizitatorii Pavilionului în incursiunea lor în universul românesc.
Activitatea Pavilionului României a beneficiat de sprijinul Consulatului Onorific al României la Osaka, prin implicarea domnului Tomoyasu Kato, care a contribuit la consolidarea relațiilor bilaterale româno-japoneze.
Întreaga activitate de diplomație publică desfășurată în cadrul Pavilionului României la Expo 2025 Osaka, în perioada 13 aprilie – 13 octombrie 2025, a fost coordonată de Comisarul General al Secțiunii Române, Ferdinand Nagy. Acesta a condus eforturile echipei românești în promovarea unei imagini unitare, moderne și creative a României, în armonie cu spiritul și valorile Expoziției Mondiale din Japonia. În calitate de reprezentant oficial al României, Comisarul General al Secțiunii Române a fost membru ales în Comitetul de coordonare pentru Expo 2025, organism care a facilitat legătura dintre Asociația Japoneză pentru Organizarea Expo 2025 și Participanții Internaționali.